Una Vasilevici
Trei reprezentanți ai comunității românilor/vlahilor din Serbia, Dr. Dragișa Costandinovici, președintele consiliului politic al Partidului Neamului Românesc, Dușan Pârvulovici, președintele Comitetului pentru Drepturile Omului Nigotin și Zavișa Jurj, președintele Asociației Pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia de nord-est, „Ariadnae Filum”, la ședința din Turnu Severin reprezintă organizație umbrelă a acestei comunității – Congresul Românilor din Serbia, înființat în anul 2016.
La întâlnirea cu reprezentanții Congresului Românilor din Serbia au participat senatorul PSD de Mehedinți Liviu Mazilu, deputații PSD Alexandru Bălănescu, Alina Teiș și Vlad Bontea, prefectul de Mehedinți – Nicolae Drăghiea, președintele Consiliului Județean Mehedinți – Aladin Georgescu, Ionică Negru, vicepreședintele Consiliului Județean, și primarul Orșovei – Marius Stoica.
Aceste discuții bilaterale vin ca urmare a unei întâlniri între Congresul Românilor din Serbia cu grupul parlamentar al PSD din Senatul României, care s-a desfășurat în data de 19 septembrie 2017 la București, a spus senatorul Liviu Mazilu în cuvântul de deschidere.
În numele delegației din Serbia, cei prezenții au fost salutați de câtre dr. Dragișa Costandinovic, președintele consiliului politic al Partidului Neamului Românesc și a menționat că membri ai comunității românilor/vlahilor nu pot vota la alegerile în România, și, prin urmare, nu sunt importanții pentru politicenii români. Din cauza numărului mic al celor care au rămas în țară (mulți au plecat la “munca temporară” în străinătate), ei nu sunt interesanți nici pentru politicenii sârbi.
Printre multe probleme dezbătute la această întrevedere, românii timoceni au povestit cât le este de greu să își păstreze identitatea culturală și religioasă, tradițiile și obiceiurile românești, dar mai ales limba, o limbă care este agresată tot mai mult de așa-zisă vorbirea vlahă. Dușan Pârvulovici a făcut o scurtă prezentare a comunității și problema cu care se confruntă în implementarea drepturilor sale. El a subliniat, de asemenea, posibilele măsuri ale României pentru a aborda aceste probleme. Județele de frontieră cu Serbia trebuie să inițieze dialogul cu comunitatea românilor/vlahilor din Serbia, să ceară prezența reprezentanților acestei comunității la discuțiile cu instituțiile sârbe și să lucreze la aducerea investițiilor și capitalului române în Serbia de nord-est. S-a pus problema și despre realizarea proiectului transfrontalier între Episcopia din Severin și Strehaia și Cladovo și ce fel de proiect este acesta. După ce a făcut o analiză cum statul român le ajută pe românii timoceni, Zavișa Jurj și-a exprimat dorința de a încerca acum în acest fel și cu municipalitățile de frontieră. Reprezentanții Congresului Românilor din Serbia le au invitat pe gazdele acestei întâlnirii să viziteze în cel mai scurt timp Valea Timocului, Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis în Nigotin și comunitate română/vlahă pe teren.
S-a discutat pe mai multe paliere, iar autoritățile românești s-au angajat că vor întreprinde mai multe demersuri pentru a-i ajuta pe românii/vlahii din Serbia, printre acestea se numără o disociere clară între românii din Diaspora și cei din comunitățile istorice, o modificare a legii cetățeniei și inițierea unui proiect legislativ care să permită finanțarea comunităților din Serbia prin autoritățile locale.
Senatorul PSD de Mehedinți, Liviu Mazilu, lucrează la un proiect legislativ menit să faciliteze finanțarea unor obiective de investiții ale organizațiilor românești din Serbia, după modelul finanțărilor acordate românilor din Republica Moldova și Ucraina. Senatorul social democrat spune că noua lege va permite acest tip de finanțare prin intermediul autorităților locale din România, în baza unor contracte de prietenie și înfrățire.
Un proiect legislativ interesant este pe masa de lucru a senatorului PSD de Mehedinți, Liviu Mazilu. Proiectul se referă la posibilitatea de finanțare a unor obiective de investiții necesare comunității românești din Serbia, prin intermediul autorităților locale. Practic, senatorul social democrat a intuit posibilitatea extinderii acestui tip de finanțare practicată acum pentru românii din Moldova și Ucraina și către Serbia. Finanțările ar urma să se poată face prin prisma existenței unor contracte de prietenie și înfrățire între localități din România și localități din Serbia, în care trăieșete o comunitate semnificativă de etnici români.
Întâlnirea de la Severin survine ca urmare a unei întâlniri din luna septembrie cu grupul parlamentar al PSD din Senatul României, unde s-a pus problema ca senatorii din județele de frontieră cu Serbia să inițieze dialoguri la nivelul autorităților locale, pentru identificarea soluții viabile ajutorării comunității românești din Valea Timocului.
Astfel de întâlniri vor avea loc în perioada următoare în Craiova și Timișoara.
VIDEO MATERIAL
PHOTO GALERY
