Sorin Ghicai
Preşedintele României Klaus Iohannis l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić
În cadrul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la Bucureşti, la invitaţia şefului statului. Ceremonia primirii oficiale a avut loc la Palatul Cotroceni, la ora 10:30.
Vizita preşedintelui sârb avut loc ca urmare a contactelor bilaterale româno-sârbe intense din ultimii ani şi confirmă caracterul foarte bun al relaţiilor dintre Bucureşti şi Belgrad. Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat în vizită oficială în Republica Serbia în iulie 2015.
Vucic a fost întâmpinat de Iohannis pe platoul de ceremonii de la Palatul Cotroceni, unde, după prezentarea onorului de către Garda de Onoare, s-au intonat cele două imnuri de stat. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a salutat în limba română garda de onoare.
În cadrul discuţiilor, Klaus Iohannis şi Aleksandar Vučić a abordat căile de aprofundare a cooperării bilaterale, atât la nivel politic, cât şi economic şi sectorial. De asemenea, afost discutate modalităţile de sprijin din partea României al procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019. Preşedintele României şi preşedintele Republicii Serbia a abordat totodată, în cadrul întâlnirii, problematica minorităţilor naţionale din cele două ţări, aspecte de interes comun privind cooperarea în Balcanii de Vest şi principalele evoluţii în dosarul „Kosovo”, mai precizează sursa citată. Cei doi şefi de stat avut declaraţii de presă comune, de la ora 12:00.
Întrevederea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut pe 8 martie, o întrevedere cu Aleksandar Vucic, președintele Republicii Serbia, aflat în vizită oficială în România.
Cei doi oficiali au abordat în cadrul discuțiilor subiecte de interes comun, precum stadiul cooperării bilaterale, inclusiv la nivel sectorial, procesul negocierilor de aderare ale Republicii Serbia la UE, precum şi evoluțiile recente la nivel regional.
Cu această ocazie, președintele Republicii Serbia a lansat prim-ministrului român invitația de a efectua o vizită oficială în țara sa.
În cadrul întrevederii, a fost apreciat nivelul dialogului politic între România și Serbia și trendul ascendent al relației economice bilaterale și al schimburilor comerciale. În acest context, au fost discutate măsuri de sprijin pentru oamenii de afaceri din cele două țări.
Au fost discutate, de asemenea, elemente legate de politicile guvernamentale și de promovare politică în plan bilateral, precum și promovarea egalității de gen în cadrul administrației centrale și locale.
Cei doi înalți oficiali au discutat pe larg despre subiectul interconectărilor în domeniul transporturilor și în sectorul energiei, esențiale în apropierea celor două economii, în asigurarea securității energetice și a apropierii dintre cetățenii celor două țări. În context, a fost evocată posibilitatea reluării traficului feroviar pe ruta Timișoara-Vârșeț. Totodată, au fost abordate subiecte privind cooperarea în domeniul infrastructurii urbane, a susținerii polilor de creștere și dezvoltare regională și a valorificării potențialului cooperării agricole bilaterale – teme care se regăsesc și pe agenda cooperării regionale și a celei circumscrise Strategiei Dunării.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reconfirmat sprijinul politic ferm al României pentru parcursul european al Serbiei și disponibilitatea de a împărtăși experiența țării noastre în procesul de negociere cu Uniunea Europeană.
Premierul Viorica Dăncilă a salutat numirea, de ambele părți, a președinților Comisiei Mixte pentru minorități.
De asemenea, șeful Executivului român a exprimat necesitatea continuării dialogului pe tema minorității române din Serbia, utilizând mecanismele bilaterale existente. Asigurarea și respectarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale, mai ales cele privind accesul la mass-media, educaţie şi serviciu religios în limba maternă sunt esențiale pentru păstrarea identității specifice a etnicilor români.
Întrevedere între Liviu Dragnea şi Aleksandar Vucic: S-a discutat despre comunitatea românească din Serbia, proiecte de infrastructură, cooperare parlamentară
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a avut joi o întrevedere cu şeful statului sârb, Aleksandar Vucic, aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, context în care s-a discutat despre situaţia comunităţii româneşti din Serbia, în special de pe Valea Timocului, oficialul de la Belgrad dând asigurări că ţara sa va face tot posibilul să îmbunătăţească drepturile acestei comunităţi. "Am avut o întâlnire foarte bună cu domnul preşedinte Aleksandar Vucic, cu care am o relaţie de prietenie foarte bună. Am discutat câteva teme importante şi pentru România şi pentru Serbia şi anume conexiunea între Timişoara şi Belgrad pe autostradă, dar nu numai acest proiect, care este important, dar este mai mic decât ce am discutat noi anul trecut şi anume un proiect mare de conexiune Constanţa - Bucureşti - Belgrad - Slovenia - Croaţia - Italia, o autostradă şi un tren de mare viteză", a declarat Liviu Dragnea.
Discuţiile au vizat şi interconectarea pe gaze, pe transportul de petrol, a mai spus Dragnea. "Am vorbit, de asemenea, despre rezolvarea unor mici neînţelegeri de la Porţile de Fier, precum şi, printre altele, dar într-o poziţie foarte importantă, situaţia comunităţii româneşti din Serbia, în special din Valea Timocului, şi domnul preşedinte a promis câteva chestiuni foarte importante - că se vor mări duratele de program în limba română la televiziunea locală din Bor şi televiziunea naţională şi că va începe un proces de introducere a limbii române în sistemul educaţional, urmând ca amândoi să facem eforturi pentru ca să aibă loc o întâlnire între cele două biserici din România şi din Serbia. Am stabilit să avem şi o întâlnire în perioada următoare la Belgrad şi, ulterior, în România", a mai spus Liviu Dragnea. "Sunt profund recunoscător prietenului nostru Liviu Dragnea pentru interesul său imens să creeze relaţii mai bune între Serbia şi România. Serbia a arătat încredere şi că este un partener de încredere în aceste proiecte de infrastructură. Credem că trebuie să conectăm Timişoara cu Belgradul şi de asemenea Bucureşti - Craiova cu Serbia. Am discutat şi despre cooperarea parlamentară", a afirmat preşedintele Aleksandar Vucic.
El a spus că preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului de la Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, vor primi o invitaţie, cât mai curând posibil, să efectueze o vizită la Belgrad. "Suntem recunoscători României pentru că susţine parcursul aderării europene a Serbiei. Vom face tot posibilul să îmbunătăţim drepturile comunităţii româneşti din Serbia şi am discutat cum să se concretizeze acest lucru", a subliniat oficialul sârb.
Întrevederea Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului României, Aleksandar Vucic, președintele Republicii Serbia
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avut o întrevedere, pe 8 martie 2018, cu Aleksandar Vucic, președintele Republicii Serbia, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în România. Discuţiile au vizat aspecte ale cooperării bilaterale româno-sârbe, parcursul european al Serbiei și perspectivele pentru un angajament sporit al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest. Au fost abordate, de asemenea, evoluțiile recente în regiune și importanța pe care ambele state o acordă protejării minorităților naționale ca factor de democratizare cu impact semnificativ asupra stabilității regionale.
Președintele Senatului României a reafirmat sprijinul României pentru integrarea europeană a Serbiei, arătând că România înțelege importanța unei regiuni stabile și prospere a Balcanilor de Vest și va susține continuarea procesului de extindere a UE în definirea priorităților pe agenda europeană, la preluarea Președinției Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019. Călin Popescu -Tăriceanu a subliniat că „în procesul de aderare la UE al Serbiei, România urmărește cu atenție aspectele bilaterale care țin de respectarea, la standardele adoptate de statele membre UE, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale”. În acest sens, a exprimat dorința ca partea sârbă să adopte într-o manieră incluzivă amendamentele la legislația cheie și implementarea măsurilor avute în vedere, de exemplu punerea la dispoziție de manuale școlare, asigurarea unui acces mai bun la media în limbile minorităților naționale și participarea adecvată a minorităților naționale în sfera publică. Un prim pas în soluționarea acestor aspecte ar fi reluarea lucrărilor Comisiei Mixte româno-sârbe interguvernamentale privind situația minorităților naționale care nu s-a mai reunit din 2013.
În cadrul întâlnirii, au fost trecute în revistă domeniile de interes comun de cooperare în plan economic, interconectările rețelelor de transport și energie fiind considerate proiecte strategice de mare importanță pentru dezvoltarea întregii regiuni. Domnul Călin Popescu-Tăriceanu a evidențiat că experiența dobândită de România și Serbia în exploatarea comună a sistemului hidroenergetic de la Porțile de Fier poate fi folosită în interesul reciproc, prin concertarea eforturilor celor două guverne. Președintele Senatului a punctat drept exemplu de succes cooperarea transfrontalieră dintre cele două țări, salutând gradul de absorbție ridicat în accesarea fondurilor IPA în perioada 2007-2013 și perspectivele pentru exercițiul bugetar actual la nivelul UE.
La întrevedere au participat dl senator Șerban Nicolae, liderul grupului parlamentar PSD dl senator Ionuț Sibinescu, liderul grupului parlamentar ALDE și președinte al Grupului de prietenie cu Republica Serbia din Parlamentul României, precum și ambasadorul României în Republica Serbia, dna Oana-Cristina Popa.
România îşi reafirmă sprijinul pentru integrarea Serbiei în UE, chiar dacă românii timoceni rămân lipsiţi de drepturi
În timp ce cei doi şefi de stat discută despre „modalităţile de sprijin din partea României în ceea ce priveşte procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019”, în Serbia, peste 300.000 de români din Valea Timocului nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică şi, implicit, statul sârb nu le respectă cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă. De altfel, Serbia sfidează de ani de zile solicitările părţii române de respectare a drepturilor etnicilor români, autorităţile de la Belgrad chiar acuzând România că vrea să „românizeze“ Valea Timocului.
Mai mult, la sfârşitul săptămânii trecute, la Bor (Valea Timocului) au avut loc alegeri locale, iar reprezentanţii comunităţii româneşti au acuzat grave abuzuri din partea partidului aflat la guvernare, Partidul Progresist din Serbia (SNS), din partea căruia Aleksandar Vučić a candidat şi a fost ales preşedinte.
Românii din Timoc au cerut, luni, demisia şefului Poliţiei din Bor, pe care l-au acuzat că a închis ochii atunci când candidaţii partidelor de la Putere au înpărţit pachete în satele din apropierea Borului, chiar în ziua alegerilor, în ciuda mai multor plângeri care sesizau neregulile.
Reprezentanţii comunităţii româneşti mai spun că acele pachete cu care au fost cumpărate voturile alegătorilor au fost distribuite în sate cu ajutorul unor maşini aparţinând unor companii publice.
La sfârşitul lunii trecute, o delegaţie a Congresului Românilor din Serbia, organizaţia umbrelă a comunităţii românilor/vlahilor din Serbia, a venit la Bucureşti pentru a discuta situaţia comunităţii româneşti din Valea Timocului. În discuţiile purtate cu oficialii români, membrii delegaţiei au tras un nou semnal de alarmă asupra situaţiei dramatice cu care se confruntă comunitatea românească din Timoc.
Ulterior, Administraţia Prezidenţială a anunţat vizita la Bucureşti a preşedintelui sârb Aleksandar Vucic, confirmând, culmea, „caracterul foarte bun al relaţiilor dintre Bucureşti şi Belgrad”.
Preşedinţia a mai informat că temele principale de discuţie ale celor doi şefi de stat vizează căile de aprofundare a cooperării bilaterale, atât la nivel politic, cât şi economic şi sectorial, modalităţile de sprijin din partea României al procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, precum şi principalele evoluţii în dosarul „Kosovo”.
Drepturi numai pe hârtie
Reprezentanţii Congresului Românilor din Serbia au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Viorica Dăncilă, în care au atras atenţia asupra abuzurilor la care sunt supuşi etnicii români din Timoc de către autorităţile sârbe.
Serbia a ratificat cele mai importante acte internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, printre care Pactul privind drepturile civile şi politice, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei şi Convenţia europeană cu privire la limbile minoritare şi regionale. Constituţia Republicii Serbia, în art.75, pe lângă drepturile de care beneficiază toţi cetăţenii, garantează şi drepturi suplimentare individuale şi colective pe care aceştia trebuie să beneficieze în mod individual sau în comunitate. Constituţia garantează, de asemenea, că membrii minorităţilor naţionale participă la procesul de luare a deciziilor sau decid singuri asupra unor probleme din domeniul culturii, educaţiei, informării şi utilizării oficiale a limbii. Totodată, în Serbia funcţionează Legea pentru drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale, Legea privind consiliile minorităţilor naţionale şi Legea privind utilizarea oficială a limbii. În ciuda acestor legi, reprezentanţii comunitătţii româneşti susţin că drepturile au rămas doar pe hârtie.
Mai mult, Serbia a încheiat cu România, în 2004, un acord bilateral pentru înfiinţarea comisiilor interguvernamentale mixte care să analizeze respectarea drepturilor minorităţilor. De atunci, cele două părţi s-au întâlnit doar o singură dată, şedinţa având loc la Belgrad în data de 20 mai 2011.
VIDEO MATERIAL
GALERIE FOTO
