Miercuri, 30 August 2017/ Podgorț-Bulioț, Serbia / TimocPress
Cântec și dans popular românesc, curiozitate și deschidere
Una Vasilevici
Acestea au fost accentele Zilei Limbii Române la Casa de Cultură din Podgorţ – comuna Bolievaț din Timocul sârbesc, unde sute de români/vlahi au participat la momentele artistice organizate Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, în parteneriat cu Asociaţia pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Primăria din Podgorţ şi Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis din Timoc.
Ansambluri folclorice de la nord, dar și de la sud de Dunăre, interpreta de muzică populară Steliana Sima, soliști și instrumentiști au adus un omagiu limbii române în localitatea Podgorț. Momentul oferit de oaspeții din România a fost încununat de evoluțiile formațiilor locale din Podgorț, Zlot, și de ansamblul folcloric sârbesc din Ilino.
La eveniment au fost prezenți vicepreședintele Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, directorul Direcţiei Românii din Afara Granițelor din cadrul Institutului Cultural Român, Radu Baltasiu, reprezentantul al Ambasadei României în Serbia, Ionuț-Alexandru Pătru, reprezentanți ai Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Iulia Modiga, reprezentanți Bisericii Ortodoxe Române, Preacucernicul Părintele Antonie Isac și Preacucernicul Părintele Ioan Mihai Măriuța, primarul din Bulioț, Dr. Neboișa Marianovic, consilier la primăria din Bulioț, Dean Carabașevici, președintele Partidului Neamului Românesc, Dr. Predrag Balașevici, directorul TimocPress, Dușan Pârvulovici și reprezentanți ai ONG-urilor românești din zonă.
„Noi știm că aici suntem români, vorbim românește, avem o cultură, avem obiceiuri românești. Ne rămâne numai aia că limba pe care pe care am vorbit-o să o vorbim în continuare, limba pe care au vorbit-o bunicile și mamele cu noi să o vorbim și noi cu copiii și cu nepoții noștri”, a declarat Zavișa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum”.
Românii/vlahii din Timoc, în număr de aproximativ 300 mii români conform estimărilor organizațiilor românești, locuiesc compact în jurul a câteva centre: la Bor, Nigotin, Zaiceri, Petrovaț, Ciupria și Pojarevaț. Aceștia nu au educație în limba maternă, emisiuni radio-tv, iar organizațiile românești nu sunt reprezentate în Parlamentul de la Belgrad. Credința ortodoxă în limba română este menținută de Protopopiatul Dacia Ripensis al BOR cu 8 preoți și 10 mici biserici și paraclise, pentru un teritoriu de dimensiunea Olteniei. Autoritățile sârbe operează cu distincția artificială între vlahi („sârbi romanizați") și români.
VIDEO MATERIAL
FOTO GALERIA
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
