Miercuri - joi, 21-22 februarie 2018. / București, România / TimocPress
Membrii delegației s-au întâlnit cu mai mulți parlamentari, lideri de partide, dar și cu reprezentanți ai unor instituții, pentru a analiza situația românilor din Timoc.
Una Vasilevici Sorin Ghicai
O delegație a Congresului Românilor din Serbia, organizație umbrelă a comunității românilor/vlahilor din Serbia, a făcut, în perioada 21-22 februarie 2018, o vizită de lucru la București, la invitația liderului Grupului PSD din Senat, senatorul Șerban Nicolae.
Delegația a purtat discuții cu senatorul PSD Șerban Nicolae, președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, deputatul PMP Constantin Codreanu, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, vicepreședintele Institutului Cultural Român (ICR), Mirel Taloș, prof. univ. Radu Baltasiu, director în cadrul ICR, care coordonează Departamentul Românii din Afara Granițelor, precum și cu directorul general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, prof. dr. Nicolae Brînzea.
Din delegație au făcut parte Dr. Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc, Dușan Pârvulovici, președintele Comitetului pentru drepturile Omului Nigotin, și Zavisa Jurj, președintele Asociației pentru cultură a românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum“.
În discuțiile purtate cu oficialii români, membrii delegației au tras un nou semnal de alarmă asupra situației dramatice cu care se confruntă comunitatea românească din Valea Timocului, autoritățile de la Belgrad refuzând în continuare să îi respecte cele mai elementare drepturi pe care un stat democratic trebuie să le asigure unei minorităţi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă.
Delegația a reiterat că Congresul Românilor din Serbia sprijină aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar numai în condițiile în care Serbia îi va recunoaște ca români pe cei 300.000 de români/vlahi din zonă, va înceta manipulările legate de așa-zisa limbă vlahă și va acorda dreptul la educație și la mass-media în limba maternă (radio și televiziune), permițând construcția de biserici în care să se slujească în limba română și încetând hărțuirea Bisericii Ortodoxe Române din Timoc.
Delegația Congresului Românilor din Serbia a amintit și de colaborarea extrem de dificilă a organizațiilor românești din Timoc cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, organism guvernat de birocrație, dar și de lipsă de profesionalism.
Pe parcursul vizitei, delegația a fost însoțită de președintele executiv al Fudației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, precum și de o echipă a Timoc Press.
Interpelare MAE, pe tema respectării drepturilor etnicilor români de către Serbia
Reprezentanții comunității românești din Timoc au început vizita de lucru cu o întrevedere cu deputații Eugen Tomac și Constantin Codreanu, la sediul Partidului Mișcarea Populară. În urma discuțiilor purtate, liderul PMP Eugen Tomac a decis să interpeleze Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) pe tema respectării Acordulului bilateral semnat de România și Serbia cu privire la protecția minorităților naționale.
Acordul a fost semnat în 2012, România condiţionând parcursul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană de respectarea drepturilor minorității românești. Cu toate acestea, autoritățile sârbe nu au făcut niciun progres în asigurarea drepturilor cele mai elementare pentru românii din Valea Timocului, pe care, de altfel, nu-i recunosc ca minoritate națională.
„Din păcate, problemele pe care românii din Valea Timocului le înfruntă de ani de zile sunt la fel de actuale, iar lupta pentru păstrarea identității naționale este la fel de dificilă. Având în vedere faptul că protocolul bilateral privind protecția minorităților dintre România și Serbia este încălcat, am reiterat nevoia unei implicări mai active a statului român în protejarea identității și culturii românești în Valea Timocului. Înființarea unei filiale ICR la Belgrad este, în acest sens, esențială. Voi întreba din nou, pe cale oficială, conducerea ICR când planifică să facă acest lucru”, a afirmat deputatul Eugen Tomac.
Basarabia și Timocul, în Parlamentul României
Delegația românilor timoceni și-a continuat vizita la Palatul Parlamentului. Dr. Predrag Balașevici, Dușan Pârvulovici și Zavisa Jurj au participat, mai întâi, la dezbaterea publică „Basarabia şi Timocul". La eveniment au mai participat senatori şi deputaţi şi primari din Republica Moldova, care au vorbit în faţa a peste 50 de studenţi basarabeni înscrişi în programul de internship la Parlamentul României.
Reprezentanții Congresului Românilor au denunțat politica de asimilare practicată de Serbiei față de comunitatea românească și dificultățile majore pe care cei 300.000 de români/vlahi din Timoc le au ca urmare a acestei politici a statului sârb, dar și a dezinteresului autorităților române, care subfinanțează organizațiile românești și au o politică și incoerentă față de interesele românești din Serbia.
În dialog cu liderul senatorilor PSD
Delegatia Congresului Românilor din Serbia a avut, în continuare, întâlniri de lucru la Parlamentul României cu senatorul Șerban Nicolae, liderului Grupului PSD din Senat, și cu senatorul Adrian Țuțuianu, vicepreședintele Senatului României.
Reprezentanții românilor din Timoc au subliniat modul în care sunt tratați de către autoritățile sârbe, precum și refuzul Belgradului de a accepta dialogul cu comunitatea românească.
Au fost trecute în revistă și problemele legate de relațiile cu instituțiile din România, unele din acestea fiind guvernate de birocrație, dar și de lipsa de profesionalism sau chiar rea credință, din partea unor funcționari.
Cred că autoritățile de la Belgrad au de multă vreme un plan anume în ceea ce privește comunitatea românilor din Timoc. Nu cred că sunt acțiuni întâmplătoare, rezultatul vreunui hazard. Planul Belgradului este să blocheze orice recunoaștere a comunității românești din Valea Timocului. Sunt angajamente internaționale și niște obligații absolut firești în secolul 21. Pentru ca Serbia să le respecte este nevoie ca România să se implice mai activ. Din păcate, noi nu am avut o strategie legată de românii din vetrele istorice, un plan de acțiune care să transceadă guvernelor sau oricăror altor schimbări politice. Asta nu înseamnă nici conflict cu Serbia, nici tensiune internațională, ba dimpotrivă. Ar fi o formă de cooperare, o formă de dezvoltare cu bună credință și transparență”, a afirmat senatorul Șerban Nicolae.
Au urmat întâlniri la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) cu ministrul Natalia Intotero, care a condiționat întrevederea cu reprezentanții Congresului Românilor din Serbia de interzicerea accesului presei la această întâlnire. Așa că echipa Timoc Press, care a însoțit delegația, a fost nevoită să plece.
Potrivit lui Dr. Predrag Balașevici, ministrul Natalia Intotero a primis că proiectele comunității românești din Timoc vor fi o prioritate pe agenda ministerului pe care îl conduce.
Emisiune explozivă despre situația dramatică a românilor/vlahilor din Timoc la Realitatea TV
În seara zilei de miercuri 21 februarie în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere" realizată de jurnalistul Rareș Bogdan, milioane de telespectatori din România au luat la cunoștință despre situația dramatică cu care se confruntă cei 300.000 de români/vlahi din Timoc, Serbia.
Prezenți în studiou, Dr. Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamul Românesc din Serbia, Dușan Pârvulovici, președintele Comitetului pentru drepturile Omului Nigotin și Zavișa Jurj, președintele Asociației "Ariadnae Filum" au denunțat politica agresivă a autorităților sârbe care încearcă asimilarea forțată a comunității românești printr-un adevărat genocid identitar, dar și politica incoerentă și lipsită de substanță a instituțiilor din România care se ocupă de românii de pretutindeni.
Atacurile la adresa Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, lipsa învățământului în limba română și a mass-mediei, hărțuirea permanentă a liderilor comunității românești și lipsa dialogului autorităților sârbe cu organizațiile românești sunt doar câteva din punctele care au fost dezbătute în emisiune.
În emisiune au fost prezenți și doi primari din Basarabia care au semnat declarația de ReUnire cu România.
Sprijin din partea Institutului Cultural Român
În întâlnirea de la Institutul Cultural Român cu vicepreședintele Mirel Taloș și prof. univ. Radu Baltasiu, director în cadrul ICR, au fost evidențiate relațiile bune cu Institutul, proiectele de succes derulate până în prezent, precum și modalitățile de colaborare viitoare.
Mirel Taloș și-a arătat întreaga disponibilitate de a sprijini proiectele românilor din Timoc în eforturile acestora de păstrare a identității naționale.
”Institutul Cultural Român a desfășurat, de-a lungul anilor, programe pentru românii din afara granițelor, concentrându-se pe comunitățile istorice. Din această perspectivă, comunitatea românilor din Timoc este o prioritate pentru institut. Suntem deschiși tututor propunerilor de proiecte pe care le fac românii din Timoc. Sigur că noi nu le putem oferi un sprijin din punct de vedere politic – asta este responsabilitatea altor instituții. Noi îi sprijinim prin programe culturare, pentru păstrarea identității naționale și a limbii române. Programele culturale pe care ni le propun românii din Timoc vor fi acceptate de ICR, fără excepții”, a afirmat vicepreședintele institutului, Mirel Taloș.
Protocole de colaborare
Moment important pentru românii din Timoc la Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni (IEH). Directorul general al IEH, prof. Dr. Nicolae Brînzea, a semnat, joi, 22 februarie, cu Zavisa Zurz, președintele Asociației pentru cultură a românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum“, un protocol de colaborare pe mai multe proiecte, pe teme de educație, cultură și spiritualitate românească. Un document similar a fost semnat și cu directorul Timoc Press, Dușan Pârvulovici.
”Protocoalele încheiate astăzi vor consfinți pentru anul acesta proiectele pe care le-am stabilit de comun acord să le implementăm în zona Timocului. Cu asociația Ariadnae Filum vom colabora cu privire la mai multe conferințe pe teme de educație, cultură și spiritualitate românească. Cu Timoc Press, vom avea câteva emisiuni pe tema limbii române, a civilizației și spiritualității românești. Mai mult decât atât, vom mai avea și alte evenimente punctuale pe care le vom sprijini, precum traducerea și editarea unei cărți de istorie pentru Valea Timocului”, a declarat Nicolae Brînzea.
Prezent la acest moment important, președintele executiv al Fudației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a subliniat importanța Congresulul Românilor din Serbia în rândul comunității românești, care este cea mai importantă organizație a românilor/vlahilor din Timoc și care reunește practic cele mai importante asociații românești din nord-estul Serbiei. Eugen Popescu a tras un semnal de alarmă asupra situației dramatice cu care se confruntă comunitatea românească din Valea Timocului.
”Situația celor 300.000 de români din Timoc este, dacă vreți, una dintre cele mai grave ale comunităților românești din jurul frontierelor și din Balcani. Spre deosebire de frații lor din Ungaria sau din Ucraina, românii din Timoc nu au avut niciodată școală în limba maternă. Știm bine ce probleme are și Biserica românească acum să se reîntorcă în Timoc. Când sârbii au ajuns acolo, erau peste 80 de biserici românești, dar au fost distruse sau preluate de Biserica Ortodoxă Sârbă. Acum, Biserica Ortodoxă Română se reîntoarce, chemată de românii din Timoc, să refacă bisericile, să aducă din nou acolo viața spirituală românească și să aducă limba română în Liturghie. Or, ajutorul meu vine tocmai în sensul acesta, pentru că eu cred că e foarte important ca statul român să se implice puternic, pentru ca acești români să rămână în continuare români. Este fundamental să-și păstreze identitatea românească și să-și creeze instituții ca să-și păstreze identitatea românească”, a declarat Eugen Popescu.
VIDEO MATERIAL
GALERIE FOTO
