ZILELE CULTURII ROMÂNE LA BELGRAD

 

Duminică, 29 septembrie 2019 / Belgrad, Serbia / TimocPress

Sâmbătă și duminică, 28 și 29 septembrie 2019 la Belgrad, în Centru de Educație și Cultură „Bojidaraț“, la Vracar, Belgrad, au avut loc „Zilele Culturii Române“. Această manifestare culturală a fost organizată de către Congresul Românilor din Serbia, ca organizație umbrelă a Comunității române la noi, iar în cadrul acesteia, în prima zi a fost deschisă expoziția fotografiilor documentare, autorului Zavișa Jurj, care, pe douăzeci de fotografii pe format mare, arată unele detalii din moștenirea istorică a românilor/vlahilor de pe teritoriul Serbiei de nord-est.  

 

Una Vasilevici

 

Duminică, 29 septembrie, în a doilea zi de manifestare „Zilele Culturii Române“ la Belgrad, de la ora 13 în sală mică a Centrului de cultură „Bojidaraț“ a avut loc conferință unde intelectuali eminenți au vorbit de istorie, cultură, limbă și poziția actuală a Comunității românești din Serbia. La această dezbatere au participat, pe lângă mulți alți invitați, și domnul Nicolae Dan Constantin, consul al României din Vârșeț. Rade Velianovski, profesor la Facultatea de științe politice la Universitatea din Belgrad și unul dintre experții de frunte în domeniul reformelor mediilor și serviciului public în regiunii Europei de sud-est, precum și reprezentanții Coaliției Toleranța.

Altfel, scopul acestei manifestării care a durat două zile a fost prezentarea istoriei, culturii și moștenirii culturale a românilor din Serbia, așa cum a subliniat dr. Predrag Balașevici la început, salutând pe cei prezenți, în numele Congresului Românilor din Serbia, că acesta a fost foarte marginalizată de la publicul larg în țara noastră.

Printre primii care a vorbit la această dezbatere s-a aflat dr. Slavolub Gațovici, istoricul din Zaiecar, care se ocupă mai mult de un deceniu cu cercetarea istoriei, limbii, specificului etnic și istoric al românilor din Serbia de nord-est. În urma sa are un număr mare de publicații, iar vorbind la această dezbatere, a acordat o atenție deosebită standardizării "limbii vlahe" pe teritoriul Serbiei de nord-est și poziției acestuia în vârtejul politicii sârbe.

Pornind de la acesta, Gațovici a subliniat că așa-zisă vorba vlahă nu îndeplinește condițiile pentru standardizarea limbii și, prin urmare, este necesar să ne concentrăm asupra limbii române deja standardizate.De asemenea, el a negat unele dintre motivele unor, cum a zis, așa-ziși, vlahiști, care insistă asupra limbii vlahe, pentru ca vlahi nu pot înțelege limba română în întregime. În final, analizând modurile pe care au pus bazele vorbei vlahe cu elemente de cultura națională, pe care insistă Consiliul Național al Vlahilor din Serbia, Gațovici a concluzionat că acesta îngreuiază generații de azi care învață această materia în unele școli din Serbia de est, pentru că scopul care vrea să obțină nu este păstrarea moștenirii culturale, ci respingerea acesteia și formarea vorbei vlahe noi.

Unul dintre stâlpi ale păstrării identității culturale ale unei comunității naționale este și biserică, a fost auzit la dezbatere care a avut loc în cadrul Zilelor Culturii Române. Despre acesta, precum și poziția bisericii române și credincioșilor în cadrul ei, în continuare a vorbit protopop stavrofor Boian Alexandrovici, vicar al Timocului din Nigotin. El a subliniat că slujba religioasă trebuie fi ținută întotdeauna în limba maternă pentru că acesta, așa cum a remarcat, provine din vremea când Sfântul Duh a coborăt la apostoli atunci când aceștia au început să vorbească și să predice în diverse limbi. Cu acea ocazie el a subliniat și că Biserica Ortodoxă Sârbă în saturile din Serbia de Răsărit nu permite slujba religioasă în limba maternă, română, dând exemple pentru altfel de cazuri, precum și că acea își rezervă dreptul de proprietățile religioase în ciuda faptului că, așa cum a zis el, în saturi compacte la nivel național aceste obiecte au fost construite de locuitori, așa că trebuie și să-le aparțină. Pe lângă acesta, Boian Alexandrovici, vicar al Timocului, ca o continuare a acestui problem, a remarcat că statul nu le permite construirea bisericilor noi.

În continuarea dezbaterii a vorbit și Dragomir Dragici din Bor, președintele Forumului Rumânilor, unei dintre cele mai vechi organizații neguvernamentale care adună membrii acestei comunității naționale și omul care se ocupă de mulți ani cu afirmarea românilor și de problemele cu care aceștia se confruntă în Serbia.

Și în final, la dezbatere în cadrul programului Zilele Culturii Române a vorbit și Dușan Pârvulovici, președintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin și fondator agenției TimocPress. În această ocazie, temele despre problema religiei și faptelor istorice care țin de comunitate națională a românilor, iar despre care au discutat vorbitori anteriori, Pârvulovici le-a completat și cu problema dreptului, subliind existența dreptului inditivual și colectiv care nu este respectat când este vorba de această comunitate, iar totul este bazat pe senzația și distrugerea care este plasată în diverse medii.

În cadrul programului conferinței dedicate Zilelor Culturii Românilor la Belgrad, a fost prezentat un film scurtmetraj, realizat acum zece ani, în care se vorbește despre moștenire istorică, religioasă și culturală a românilor din Serbia de nord-est. De asemenea, în programul cultural-artistic au participat și tineri Milan Nicolici din Cobișnița pe lângă Nigotin, care a cântat câteva hore românești pe flaut, precum și Iela Marianovici din Bor și Angelia Cercasov din Zlot pe lângă Bor care au cântat mai multe cântece tradiționale românești.

VIDEO MATERIAL

GALERIA FOTO

    

      

      

      

Donor

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutinden” 

http://www.mprp.gov.ro

“Conţinutul acestui site nu reprezintă poziţia oficială a Ministerului pentru Românii de Pretutinden”

Parteneri

Comitetul pentru Drepturile Omului Nigotin

 

Romanian Global News

 

 Radioteleviziunea Voivodinei RTV

Comunitatea Rumânilor din Serbia

 

Partia Neamului Rumânesc

 

Foaia românească

Comunitatea Românilor din Serbia

 

UNIREA TV

 

BucPress