Twitter

Sâmbătă, 13.06.2020 / Belgrad, Serbia/ TimocPress

Una Vasilievici

Perioada de dinaintea alegerilor a fost marcată de proteste civile, care au dus la schimbări în partea opozițională a spectrului și anunțuri de boicotări ale instituțiilor și alegerilor conform condiții anterioare, apoi la negocieri între guvern și opoziție prin eurodeputați, după ce au fost efectuate modificări semnificative în legislația electorală. În ciuda acestui fapt, o parte semnificativă a opoziției a anunțat că nu va recunoaște aceste alegeri și le consideră nelegitime.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a anunțat alegerile pe data de 4 martie 2020 și, de atunci s-au derulat termenele prevăzute de lege în legătură cu activitățile electorale.

Conform legislației actuale, toate liste trebuie să adune cel puțin 10.000 de semnături pentru alegători pentru ca candidatura lor să fie acceptată de Comisia Electorală a Republicii (REC).

Mandatele parlamentare vor fi distribuite conform sistemului lui D’Ont de coeficienți maximi. Având în vedere turbulentele evenimente politice și anunțul de boicot al majorității opoziției, oficialii guvernamentali au modificat decenii de legislație electorală, astfel că cu puțin peste două luni înainte de termenul legal pentru alegeri, recensământul a fost redus de la 5 la 3% (se aplică și la alegerile locale). În plus, mulțumită amendamentului deputatei de opoziție, Gordana Ciomici, este prevăzută o cotă, conform căreia fiecare listă va trebui să candideze cel puțin 40% dintre femei.

După încercările de dialog inter-partid la Facultatea de Științe Politice a Universității din Belgrad în medierea sectorului neguvernamental, negocierile au fost organizate cu scopul de a îmbunătăți condițiile electorale, care a fost mediat de delegațiile Parlamentului European. După trei runde de dialog, eurodeputații au constatat că la acel moment nu există condiții pentru alegeri corecte și oneste, iar că este nevoie de timp pentru a implementa măsurile convenite:

- Restricția utilizării resurselor publice în scopuri politice;

- Interzicerea abuzului a poziției directorilor în companii publice;

-Introducerea unui termen obligatoriu de cinci zile pentru ca Agenția Anticorupție să reacționeze în caz de raportare a abuzurilor în timpul campaniei;

- Alegerea a trei membri care lipsesc și a doi noi membri ai Consiliului REC;

- Adoptarea reglementărilor noi pentru serviciile publice de media;

-Obligația Adunării Naționale de crearea unui consiliu de supraveghere pentru monitorizarea campaniei electorale;

-Verificarea listei unite de alegători, reglementarea administrației electorale;

-Introducerea unei pagini de web cu informații despre lista alegătorilor, cu posibilitatea ca alegătorul să solicite informații, dacă a votat sau nu.

Cu toate acestea, pe data de 15 martie 2020, a fost instrodusă stare de urgență din cauza izbucnirii pandemii de virus Corona. Conform Constituției Republicii Serbia, Adunarea Națională nu poate fi dizolvată în timpul unei situații de război sau de urgență.

După încheierea stării de urgență, alegerile pentru deputații Republicii Serbia, alegerile locale și provinciale au fost amânate pentru 21 iunie 2020.

Listele electorale ale candidaților pentru deputații în Adunare Națională, Adunări Provinciale și adunări locale (unde sunt anunțate) se depun până la 5 iunie 2020, la ora 24.

La alegerile parlamentare vor participa 21 de liste electorale

Cedomir Jovanovic – Coaliția pentru pace, (lista nr. 20) fac: Partidul Democrat Liberal, Toleranța Serbia, Partidul civil bosniac, Partidul muntenegrenilor, Partia neamului rumânesc, Mișcarea liberal-democrată din Voivodina, Asociația Iugoslavilor din Serbia, Rețea de acțiuni a asociațiilor și organizațiilor de romi, Asociația cetățenilor „Românii din Homolie“ și Asociația Skaska.

Cel mai bine clasat este dr. Predrag Balașevici (1974), medicul din Bor care se află la locul al doilea pe listă, chiar sub Cedomir Jovanovic. Miroslav Gruici (1964), inginer în minerit licențiat din Bor s-a aflat pe locul al 16-lea a listei, iar Dragana Jivcovici Obradovici (1964), inginer în minerit licențiat din Bor s-a aflat pe locul al 19-lea. Deian Jivcovici (1967), antreprenor din Bolievaț se află pe locul 21., Zavișa Jurj (1976), tehnician mecanic din Bor pe locul 27, iar Lidia Perici (1969), economist din Bolievaț pe locul 50., pe locul 54 se află Darian Karabașevici (1985), prof.univ. din Bor, pe 66 Dragan Aleksici (1963) retras din Donji Milanovaț, municipiul Maidanpec, la 83 Rade Andielici (1954), retras din Bor, iar pe 95. Maria Velcanovici (1996), economist din Bolievaț. Candidați pentru deputații sunt și Miomir Diordievici (1960), retras din Zaiecear care se află pe locul al 127-lea a listei, Deian Carabașevici (1973), inginer în electrotehnică licențiat pe poziția 177 și Dragan Toroglanovici (1966), retras din Bolievaț care este pe locul 185-lea a listei.

În lunile de vară și toamnă ale anului 2018, în Serbia s-au format mai multe coaliții politice, partide și mișcări, în principal cele ale opoziției. Acestea includ Alianța pentru Serbia, Blocul Civic 381 și Alianța Patriotică Sârbă. În legătura cu acestea, președintele Partidului liberal democratic (PLD), Cedomir Jovanovic, a anunțat formarea coaliției, a cărei baza a programului politic va fi pacifismul. Cu toate acestea că PLD-ul nu face parte din actuală majoritate de guvernare, el a criticat acțiunile Alianței pentru Serbia, susținând că în termenii unei soluții pentru Kosovo și Metohia, Aleksandar Vucic pare mai modern decât acea coaliție. În data de 29 septembrie, Jovanovic a anunțat publicul prin contul său pe Facebook că coaliția a fost înființată, iar n-a precizat cine s-a alăturat PLD-ului în acela alianța politică. De la sfârșitul lunii septembrie 2018, nu au existat nicio știre sau indicii despre posibile activități legate de coaliția în sine și se pare că Jovanovic a renunțat la acesta. Totuși, atunci când au fost anunțate alegerile parlamentare din 2020, numele Coaliția pentru pace a început să apară din nou în mass-media, așa că în ziua de 5 iunie a fost înregistrată, iar pe 8 iunie a fost declarată lista pe care sunt PLD, Partidul neamului rumânesc, Partidul civil bosniac, și Partidul muntenegrenilor, și alte câteva mișcări și asociații. Deși există mai multe partide și mișcări ale minorităților naționale în coaliție, REC a respins posibilitatea de a declara lista ca una minoritară, deoarece o astfel de solicitare a fost „înaintată prea târziu”.

Tribunal administrativ, hotărând asupra contestației COALITĂȚII PENTRU PACE, declarată împotriva deciziei Comisiei Electorale a Republicii din 10 iunie 2020 în cazul protecției drepturilor electorale, în ziua de 13.06.2020 a hotărât că recursul trebuie respins. Lista nu este minoritară și ajunge la recensământul de 3%.

VIDEO MATERIAL

GALERIA FOTO