Duminica, 5 noiembrie 2017. / Belgrad, Serbia / TimocPress
Partidul Neamului Românesc există pe scena politică în Serbia de 13 ani. A fost fondată doar câțiva ani după căderea regimului lui Slobodan Milosevici, mai exact în data de 24 aprilie 2014 – atunci sub numele Partidul Democrat al Rumânilor din Serbia.
TimocPress
Partidul Neamului Românesc a fost format ca partidul politic al minoritiății române cu scopul de a prezenta și reprezenta interesele acestei comunității naționale.
Această opțiune politică a fost formată de către niște entuziaști și oameni care au fost și au rămas atașați unor scopuri proclamate. Fondatorii săi, totuși, așteptau schimbării democratice reale la acea vreme,lustrație, schimbarea sistemului social, construirea instituțiilor democratice.
Oamenii care au fondat Partidul Neamului Românesc credeau în sprijin mai puternic din partea autorităților din ceea ce privește construirea unei societăți mai de succes și unui stat comun. Dar asta, spre dezamăgirea mare a oamenilor în PNR, nu s-a întâmplat. Așa că, în loc să se ocupe de aceste obiective programate, aceasta opțiune politică s-a dedicat luptei pentru supraviețuire într-un mediul politic și social extrem de nefavorabil pentru aceasta opțiune politică.
Partidul Neamului Românesc, însă, a rămas pe scena politică pentru toți acești ani în primul rând pentru că niciodată n-a renunțat la obiectivele sale inițiale
Comunitatea românilor se devastează de aproape două secole, practic de la crearea statelor naționale după căderea marelor imperii pe acest teritoriu, reamintesc oamenii din PNR. Așa cum estimează cei din partidul respectiv, din punctul de vedere social-politic, aceasta comunitate este într-un fel de cădere liberă, fără mecanismele prin care ar putea influența asupra destinului propriu.
Fondatorii PNR nu renunță la lupta politică și rămân în convingerea că eforturile pentru recuperarea partidului trebuie fi continuate.
Cum ar fi putut înțeleasă poziția minorității române din Serbia în procesele actuale politice în aceasta țară? În PNR spun că este mai bine să-ne întoarcem în trecut, în primă jumătate secolului al XX-lea. Aceasta perioadă a fost, printr-o serie de circumstanțe istorice, în favoarea acestei comunității națonale, declară cei din PNR și clarifică:
Prin căsătoria regelui sârb Alexandru cu prințesa română Maria în anul 1922, situația politică devine favorabilă pentru românii, cu o reducere asimilării către românii în împărăția de atunci. Dar cu plecarea reginei Maria în exil, aceasta fiind amintită ca un protector liniștit al românilor din Serbia, populația română își pierde ultimul stâlp.
Românii din Serbia de nord-est au evitat mari suferințe în timpul celui de-al Doilea război mondial, cu toate că în aceasta perioadă Serbia a fost una dintre epicentrele evenimentelor. Activitatea diplomației române a contribuit cel mai mult la acest lucru, care la acel moment a acționat dublu. De-a lungul războiului, prin Germania, s-a asigurat menținerea unei siguranțe maxime în regiune, în timp ce după prăbușirea Germaniei, prin Marea Britania a reușit să salveze regiunea de răzbunarea comuniștilor și de la eventuală epurare etnică a românilor, este scris în documentele istorice, disponibile la PNR.
Ceea ce s-a evitat în război se va întâmpla cumva în pace. Autoritățile comuniste continuă politica agresivă de asimilare mai organizată și mai intensă. Aceasta situație și implementarea măsurilor de asimilare de către autoritățile iugoslave comuniste este descrisă detaliat în lucrarea științifică extinsă a istoricului dr. Slavoljub Gațovici.
În anii 60 și 70 ai secolului trecut, lumea se află în dezvoltare intensivă. În timp ce țările cele mai dezvoltate din lume se îndreaptă spre artă și cultură bazate pe etnologie și tradiție, autoritățile din Serbia pun în pericol un valoros patrimoniu cultural român care își trage rădăcinile din cele mai vechi perioade ale civilizației umane, subliniază cei în PNR.
Dar nici aici nu este sfârșitul necazurilor. O mare parte a populației române care a fost plecată la muncă temporară în străinătate la mijlocul secolului trecut nu s-a întors, iar descendenții lor au crescut ca cetățeni ai acestor țări pierzând legătura cu cultura română, dar și cu Serbia ca țara mama. Nord-estul Serbiei a rămas astfel pustiu. Acest val de migrație a continuat și în ultimele câteva decenii.
De asemenea, tot până la căderea Zidului Berlinului și începerea marelor schimbării politice în Europa, problema minorității române a rămas nerezolvată din cauza tuturor acestor circumstanțe istorice.
Căderea regimului lui Miloșevici și schimbările în anul 2000 dau o nouă speranță românilor că se va schimba ceva. Din păcate, istoria se repetă, Serbia ignoră acest subiect din nou, iar legile adoptate nu se aplică. Într-un astfel de mediu se formează Partidul Neamului Românesc în anul 2004, iar fondatorii săi erau convinși că în secolul 21 Serbia se va îndrepta spre direcția bună.
Imediat după formare, grupul organizațiilor românești adunat în jurul Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia, numit azi Partidul Neamului Românesc și Biserica Ortodoxă Română pune presiune asupra autorităților să recunoască drepturile acestei minorității române, reamintește PNR-ul. Aceasta are ca rezultat formarea consiliilor naționale ale minorităților naționale, asupra cărora PNR avea la acel moment un impact. Grupul din jurul Partidului Neamului Românesc a avut o majoritate, așa că a ridicat întrebări importante în fața instituțiilor de stat în ceea ce privește destinul minorității române. Ceea ce a fost cu siguranța cel mai important era introducerea limbii și elementele de cultura românilor în sistemul școlar, precum și realizarea unor proiecte serioase în legătura cu păstrarea patrimoniului cultural român, evidențiază cei din PNR.
În același timp, Partidul Neamului Românesc,ca un partid orientat în mod pro-democratic, încearcă să găsească un partener "strategic" printre părțile majoritare de orientare democratică. Negocierile, totuși, nu merg ușor. Aproape nici una dintre opțiunile politice a populației majoritare în acea perioadă nu a avut o înțelegere suficientă pentru minoritate română, sunt convinși cei din PNR.
Partidul Neamului Românesc rămâne astfel singur. Totuși, în ciuda tuturor problemelor, ea continuă să funcționeze, în primul rând datorită entuziasmului conducerii și membrilor.
Partidul Neamului Românesc esta singură organizație politică din comunitate românească care a participat în anul 2004 la alegerile locale în Serbia de Răsărit, precum și la alegerile parlamentare, cu excepția alegerilor în anul 2016. Alegerile locale din anul. 2008 introduc consiliere Partidului Democrat al Rumânilor din Serbia în mai multe adunări locale din Bor, Bolievaț, Negotin, Maidanpec, Kuceva, Svilainaț și Petrovaț. În acel an, partidul a intrat pentru prima dată în alegerile parlamentare și a câștigat aproape 8000 de voturi. În anul 2012, la alegerile locale, partidul obține aproape aceleași rezultate care, din păcate, nu se repetă și în anul 2016. Momentan, partidul are consilieri la Bor, Jagubița și Bolievaț. În acest municipiu care se află sub muntele Rtanj, partidul participă la putere împreuna cu coaliție adunată în jurul Partidului Progresiv.
Indiferent de dificultățile prin care a trecut, Partidul Neamului Românesc continuă să funcționeze și să se lupte pentru poziția mai bună a comunității române, și, prin urmare, pentru o Serbia mai bună. Așa cum anunță, în perioada următoare, aceasta opțiune politică va consolida rândurile și va reînoi acțiunile în toate locurile unde aceasta este posibil. În acest sens se va dezvolta și adunare la Belgrad, care reprezintă un nou început a activităților în capitală organizate de către PNR.
VIDEO MATERIAL
GALERIE FOTO
